Nu are pret nimic pe lume ,nici averi nici bogatii...

   Povestea spune că undeva departe pe o bucățică de pământ trăiau două familii. Una din ele era foarte săracă și avea și un copil , iar cealaltă familie era foarte bogată dar în familia asta era doar o persoană , un om calic și avar care nu s-a căsătorit niciodată doar pentru simplu fapt că nu vroia să împartă bogăția lui cu nimeni. Familia săracă trăia într-o căsuță mică și dărăpănată, abia descurcându-se cu traiul de zi cu zi. În fiecare zi acest om sărac mergea la cel bogat pentru a munci pentru un colț de pâine, căci acest om bogat nu îi oferea nimic mai mult. Așa că omul sărac era nevoit să muncească pentru acel colț de pâine uscată toată ziua, iar seara mergea spre casă cu colțul de pâine, de unde se hrănea el și familia sa, care mulțumea Domnului pentru acea bucățică de pâine.. .  Și totuși această familie săracă era fericită , se bucura de viață din plin, pe când omul bogat ,avar și hain era supărat nevoie mare, pe zi ce trecea, căci copilul începea să crească , și ii era frica ca la un moment dat va crește și se va răzbuna pe el , și va pierde toată bogăția pe care o are. Atunci furia și mânia i-a intrat în inima bogatului , și îl trimitea pe săracu copil în zone periculoase pentru anumite treburi , unde viața lui era în pericol în fiecare clipă. Iar spre mirarea lui de fiecare dată copilul venea înapoi viu și sănătos. Într-o zi l-a luat pe copilul sărac cu el , undeva lângă o prăpastie . Într-un moment de neatenție, a vrut sa îl împingă pe băiat în prăpastie, dar s-a împiedicat și a căzut el într-un loc abrupt și plin de pietre. Acolo zăcea acest om bogat și se gândea căci acesta îi va fi sfârșitul. Băiatul văzându-l acolo îi aruncase o funie, și cu ajutorul ei a reușit să îl salveze pe acel om bogat , care avea multe kilograme căci ducea o viață ce ii oferea tot confortul și hrana de care avea nevoie, iar copilul cel sărac care trăia într-o căsuța mică și dărăpănată care se hrănea zilnic cu acel colț de pâine uscat , plus puterea cerească venită de la Dumnezeu.

  Chinuindu-se l-a luat pe acest om bogat și l-a dus acasă ,după care el și familia lui i-au îngrijit rănile. Căzătura omului bogat i-a cauzat o boală care nu îi mai permitea să se ridice din pat. Acest om bogat vedea zilnic cum acea familia săracă venea zilnic și muncea și îl hrănea pentru acel colț de pâine uscat..după un timp omul bogat simțind că sfârșitul i se apropie a început sa plângă și să realizeze căci toate bogățiile lui nu mai contau , iar uitându-se în trecut și-a dat seama că viața lui nu a fost deloc una fericită, iar viața familiei sărace era o viață plină de bucurii sufletești , și chiar și atunci când zăcea în prăpastie de unde nu se mai putea ridica, acel copil firav și inocent i-a salvat viata , fără a se gândi nici o clipă că ar putea beneficia de bogăția lui. În acea seară i-a chemat lângă el, și le-a cerut scuze ,a început să plângă după care a închis ochii și a plecat de pe pământ în călătoria spre cer în căutarea iertării Domnului.
   Morala acestei povești pleacă de la avuția pe pământ a unui om care a avut de toate și nu i-a lipsit nimic..către acea familie săracă care trăia doar din acel colț de pâine uscat câștigat din greu. Nu bogățiile ne fac viața mai fericită și mai împlinită,  ci o inimă inocentă și pură care chiar dacă pe acest pământ va avea de suferit și îndurat batjocurile celor care se cred mai presus doar pentru simplu fapt că au mai mult au și putere.  
  În final aș vrea să închei spunând că a iți iubi aproapele ca pe tine însuți este una din cele mai importante realizări ale vieții.

 de Un Blog Interesant

Până data viitoare dăruiți iubire, căci iubirea este singura armă care poate salva sufletele.Nu te mai uita

în stânga și în dreapta că altul are mai mult ca tine , căci toată bogăția la un moment dat va

dispărea și nu vei lua nimic cu tine...